sunt

e toamnă iar
și-s toată numai frunze
și ploaie
și nori
mă estompez undeva
și las soarele să iasă
dar nu deasupra mea.
e toamnă iar și
m-a găsit rătăcind
în aceeași ceață a unui asfințit
etern și rece
labirint al uitării.
ce caut?
ieșirea sau centrul?
uitarea
sau regăsirea?
e toamnă iar
și sunt captivă în mine
ca într-o scoarță
ca într-o coajă de nucă
ca într-o viață.
o fi toamnă cu adevărat?
sau toamna
sunt eu?

Anunțuri

Despre Cătălina

writer in the streets, reader in the sheets
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s